De ce respirația profundă vă calmează în jos?

Respirația profundă ameliorează stresul și anxietatea datorită efectului său fiziologic asupra sistemului nervos. Respirarea încet și cu atenție activează hipotalamusul, conectat la glanda pituitară din creier, pentru a trimite neurohormone care inhibă hormonii producătoare de stres și declanșează un răspuns de relaxare în organism. Hipotalamul leagă sistemul nervos de sistemul endocrin, care secretă hormonii care reglează toate activitățile în organism.

Glandele suprarenale

Glandele suprarenale, aflate pe partea de sus a ambilor rinichi, interacționează cu hipotalamusul și glandele pituitare. Mijlocul suprarenale, porțiunea interioară a glandei suprarenale, secretă hormoni care controlează modul în care o persoană se descurcă cu stresul. Epinefrina, numită și adrenalină, și norepinefrina, numită noradrenalină, secretate de medulla suprarenale, cresc ritmul cardiac și tensiunea arterială, pregătindu-și corpul pentru răspunsul la luptă sau zbor.

Lupta sau zbor

Atunci când este supus stresului sau anxietății, organismul reacționează cu răspunsul la luptă sau zbor. Acest răspuns pregătește corpul pentru conflictul sau pericolul anticipat, propulsându-l într-o stare de vigilență sau de pregătire sporită. Acest răspuns natural ține corpul departe de rău.

Sistem nervos autonom

Sistemul nervos autonom constă din sistemul nervos simpatic, sistemul nervos parasympatic și sistemul nervos enteric. Sistemele nervoase simpatic și parasimpatic reglementează modul în care corpul se ocupă de stres. În timpul unei situații stresante sau periculoase percepute, sistemul nervos simpatic intră în luptă sau în zbor, declanșând glandele suprarenale pentru a secreta hormonii care măresc tensiunea arterială și frecvența cardiacă.

Răspunsul de relaxare

Sistemul nervos parasympatic funcționează împreună cu sistemul nervos simpatic, declanșând corpul pentru a secreta hormonii pentru a scădea tensiunea arterială și frecvența cardiacă, determinând un răspuns de relaxare. Respirația profundă și minunată ajută la stimularea sistemului nervos parasympatic pentru a declanșa acest răspuns.

Sistemul nervos enteric

Sistemul nervos enteric joacă, de asemenea, un rol în modul în care organismul răspunde la stres. Acest sistem complex de neurotransmițători, neuroni și proteine ​​- localizat în țesutul esofagului, intestinului subțire, colonului și stomacului - reglează activitatea digestivă. Câteodată numit creierul din intestin, sistemul nervos enteric trimite mesaje între sistemul digestiv și creier, la fel ca sistemul nervos central cu corpul. Corpul suferă de stres intestinal atunci când se confruntă cu situații stresante datorate sistemului nervos enteric. Tulburările digestive, cum ar fi colita și sindromul intestinului iritabil, provin din acest sistem.

Exerciții de respirație

Respirația are o practică minunată. Când sunt supuși stresului, oamenii respiră adesea într-o manieră superficială, fără a utiliza capacitatea plină a plămânilor. Pentru a respira pe deplin, stai drept și puneți-vă mâinile pe burtă, direct deasupra buricului. Lăsați vârful degetelor ambelor mâini să atingă ușor. Expirați pe deplin prin gură. Respirați profund prin nas și în buric, astfel încât vârfurile degetelor să se împrăștie cu un centimetru distanță. Lasati burta sa umpleti cu aer. Țineți-vă respirația pentru două până la cinci contează și apoi expirați încet prin nas. Potrivim lungimea inhalării cu lungimea expirației. Continuați să respirați în acest mod timp de cinci până la zece minute.