Terapia fizică pentru durerile ligamentului saracubil
Ligamentele sacrotube, împreună cu ligamentele sacrospinus, ancorează sacrul către oasele pelvisului. Deși sunt benzi groase de ligament, ele sunt supuse stresului și vătămării cu activități sportive sau repetitive și pot provoca o durere literală în fund. Terapia fizică se concentrează asupra reducerii durerii inițiale și prevenirii renunțării.
Durerea ligamentală subacută este profundă în pelvis. (Imagine: Thomas Northcut / Digital Vision / Getty Images)Ligament sacrotuberos
Ligamentul începe de la sacrum, osul triunghiular de la capătul coloanei vertebrale care se potrivește în pelvis. Ea merge mai departe din partea din față a sacrumului și în jos pentru a se atașa la tuberculul ischiului, o proeminență osoasă pe una dintre oasele care alcătuiesc inelul pelvisului. Treaba lui este de a împiedica sacrul să se încline înainte când se aplică presiunea în jos asupra coloanei vertebrale. Este subliniat de sport care creează o mulțime de arcade în partea inferioară a spatelui cum ar fi sărituri înalte, golf, gimnastică, pitching și volei spiking.
Terapia fizică pentru durere
Scopurile inițiale de terapie fizică sunt reducerea durerii prin minimizarea iritației unei leziuni și reducerea spasmului local și a inflamației. Pentru o entorsă a ligamentului sacrotuberus, utilizați odihnă prin oprirea activităților sportive care produc disconfort și aplicați gheață pentru ameliorarea durerii. Utilizați gheața de câteva ori pe zi timp de până la 20 de minute pe sesiune.
Terapia fizică pentru prevenire
Exercițiile de terapie pentru a crește rezistența și stabilitatea în zona spatelui inferior și sacrumului vor ajuta la prevenirea leziunilor ligamentelor sacrotuberoase. Exercițiile de întărire a mucoaselor combinate cu extensii pentru a crește flexibilitatea în hamstrings, flexorile șoldului și mușchii gluteali vor îmbunătăți absorbția șocului la nivelul extremităților inferioare și vor reduce stresul asupra ligamentelor
Alte abordări ale terapiei
Pentru probleme mai persistente cu structurile sacrotuberoase, abordările terapeutice care încearcă să modifice țesutul cicatrician în ligament pot fi de ajutor. Pentru a descompune țesutul cicatricial și pentru a îmbunătăți flexibilitatea ligamentului, tehnica Graston sau alte forme de masaj profund de țesut, cum ar fi terapia cu fricțiune cu fibră încrucișată, pot fi folosite pentru a separa fibrele din ligament. În alte cazuri, soluția poate fi în întărirea fibrelor ligamentului, astfel încât proloterapia, care utilizează injecții în ligament pentru a stimula țesutul mai cicatricial, poate face mișcarea mai ușoară. Dacă aveți probleme persistente, discutați cu medicul sau terapeutul despre aceste opțiuni.