Efecte secundare ale contrastului intravenos

Materialele de contrast intravenoase sunt utilizate pe scară largă într-o varietate de teste de imagistică, cum ar fi scanările RMN, CT și PET. Diferite tipuri de materiale de contrast există, diferite în ceea ce privește mărimea și tipul moleculelor pe care le conțin. În general, materialele mai ușoare sunt mai puțin susceptibile de a provoca efecte secundare, dar utilizarea acestora poate fi limitată prin costuri, așa cum se explică într-un articol din 2002 despre reacțiile adverse la materialele contrastante din revista American Family Physician. Efectele secundare pot fi imediate sau întârziate și pot varia de la ușoară la amenințătoare.

Reacția anafilactică

Reacțiile anafilactice încep, de obicei, în decurs de 20 de minute de la administrarea unei injecții intravenoase de material de contrast, așa cum se explică într-un studiu publicat în Nuclear Medicine Technology. Simptomele ușoare includ urticarie, care sunt mâncărimi roșii senzaționale, prurit, ceea ce înseamnă mâncărime peste tot, greață și vărsături. Simptomele mai grave includ constricția căilor respiratorii și a fluidelor din căile respiratorii și plămânii. Tulburările din ritmul inimii pot pune viața în pericol. Se pot produce convulsii, închiderea căilor respiratorii și decesul.

Reacții autonome

Materiile contrastante pot afecta sistemul nervos autonom, ducând la o rată lentă a inimii și dilatarea vaselor de sânge în piele, care împreună pot provoca o scădere periculoasă a tensiunii arteriale. Greața, vărsăturile, transpirația difuză și confuzia sunt alte simptome. Un sentiment de căldură și un gust metalic poate însoți celelalte simptome. Tensiunea arterială netratată, scăzută, poate duce la colaps circulator și la moarte.

Reacții întârziate

Reacțiile la mediile de contrast se pot dezvolta la câteva zile după procedură. Potrivit Colegiului American de Radiologie, acestea sunt relativ comune. Simptomele sunt, de obicei, ușoare, constând în slăbiciune, simptome asemănătoare gripei respiratorii, dureri abdominale, greață și vărsături. Cele mai grave reacții adverse sunt leziunile cutanate, care au potențialul de a pune în pericol viața și necesită o examinare de către un dermatolog.

Afectarea rinichilor

Leziuni ale rinichilor datorate materialelor de contrast intravenoase este foarte probabil să apară la pacienții care suferă deja de afecțiuni renale. Insuficiența renală acută se caracterizează prin rinichi închizându-se, ceea ce înseamnă că organismul își pierde capacitatea de a scăpa de excesul de fluide și toxine și de a menține echilibrul de sare și acid al bazei organismului. Deoarece materialul de contrast este excretat prin rinichi, trebuie luată precauție atunci când se administrează la persoanele care au diminuat funcția renală. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Nuclear Technology Technology, persoanele cu diabet zaharat de tip 2, care iau medicamente orale pentru a-și gestiona diabetul, prezintă un risc deosebit pentru insuficiența renală indusă de contrast.